RomanaEnglish

Nicolae Toderas: Complexul TIM - forme si manifestari la tinerii din RM in lumina violentelor post-electorale

24 Aprilie 2009

In cele ce urmeaza voi incerca sa construiesc un profil sintetic al tinerilor de azi, profil care dupa opinia mea ne va ajuta sa intelegem factorii si mediile declansatoare ale actiunilor de violenta si de devastare petrecute recent. Pentru aceasta voi apela la consideratiile profesorului Jean Petaux. Profesorul Jean Petaux este expert al Consiliului Europei in domeniul educatiei si dialogului intercultural si intergenerational si este autor al mai multor studii si analize privind politicile interculturale si ale schimbarii politice. Am avut prilejul sa audiez discursul sustinut de profesorul Jean Petaux in cadrul celui de-al III-lea Forum Intercultural „Promovarea Dialogului Intercultural intre Generatii”, organizat de catre Consiliul Europei in cadrul Programului in domeniul dialogului cultural si prevenirii conflictelor. Forumul s-a desfasurat in perioada 17-18 martie 2006 la Bucuresti si a intrunit reprezentanti ai tuturor guvernelor statelor membre ale Consiliului Europei.

Dupa cum sustine profesorul Jean Petaux, tinerii genereaza teama in randul adultilor, deoarece le aduc aminte de amintirile proprii si de lipsurile lor viitoare. In opinia expertului tinerii reprezinta inca o „clasa periculoasa” capabila de o forma de violenta extrema. In acelasi timp, tinerii produc frica autoritatilor intrucat le provoaca legitimitatea, ceea ce in contextul intern al Republicii Moldova s-a si intamplat in zilele de 6 si 7 aprilie 2009. Mai mult decat atat, tinerii, prin abordarea lor de contestare, determina teama contra-fortelor intrucat sunt pregatiti oricand sa copleseasca si sunt mai mult decat dispusi si indreptati sa critice orice fals compromis. in cazul intern al Republicii Moldova, evenimentele din 7 aprilie 2009 au fost un semnal adresat atat puterii politice, cat si partidelor de opozitie ca tinerii nu vor accepta un compromis din partea celor doua parti electoral-beligerante. Profesorul Jean Petaux, mai sustine faptul ca tinerii provoaca ingrijorare datorita presupusului sau chiar realului lor comportament neprevazut si pentru ca sunt influentabili. Or, din punctul de vedere al tacticilor de dobandire si gestionare a puterii politice, aceasta caracteristica este de condamnat pentru cei care nu profita de aceste specificitati generationale si ceva trecut sub tacere pentru cei care utilizeaza aceste conjuncturi.

Tinerilor din ziua de azi le sunt specifice cateva caracteristici manifestate antagonic. De fapt, acestia dezvolta un complex caracteristic cu precadere actualei generatii si anume: Complexul TIM – Tehnologie, Incertitudine si Mobilitate. Pe de o parte, tinerii sunt in mare parte civic indiferenti atata timp cat sunt preocupati de cariera lor si le sunt satisfacute doleantele si asteptarile profesionale. in caz contrar, acestia devin destul de agresivi si revendicativi. In acelasi timp, participarea civica este din ce in ce mai diminuata datorita noilor contexte profesionale si tehnologice.

Tehnologia: cheia tuturor succeselor

Noile tehnologii de informare si comunicare sunt manuite din start cu usurinta de catre tineri. Tinerii se dezvolta in spiritul progresului tehnologic si digitalizarii sferei politice, economice si culturale, ceea ce insumeaza spatiul civic. Spatiul civic a fost transferat in mare parte in spatiul virtual, unde tinerii reactioneaza si contesta puterea politica, fara a „devasta” edificii publice. Blogurile, forumurile si grupurile de discutii, platformele de socializare etc. au devenit adevarate agore de manifestare civica, insa aceasta stare de lucruri nu se transfera si in spatiul civic real, deoarece insasi institutiile statului nu tin pasul cu un asemenea ritm de digitalizare. Globalizarea si virtualizarea spatiului public ofera un nou cadru de guvernare prin guvernanta, numit in stiintele de specialitate si guvernanta electronica (e-governance). Este de remarcat ca in contextul autohton institutiile publice centrale si locale sunt anchilozate in acceptiunile moderniste de infaptuire a politicilor. Virtualizarea spatiului public ofera o lume paralela in care tinerii cetateni au prilejul de a rabufni si de a contesta puterea sub toate formele ei, ceea ce este caracteristic societatilor democratice deliberative. Cu toate acestea, dispozitiile „revolutionare” si „rebele” manifestate virtual sunt de scurta durata si mai degraba sunt indreptate pentru a raspunde unor stari de contestare a ceea ce se intampla in spatiul public real. Virtualizarea presupune maximizarea individualizarii si a unei comunicari fracturate, sincretice si relativiste. Prin interiorizarea lor, aceste predispozitii dezvoltate in mediul virtual sunt transferate si spatiului fizic. Cu toate acestea, in spatiul fizic tinerii sunt din ce in ce mai indiferenti si apatici de ceea ce se intampla in jurul lor. Insa, in contexte propice coalizarea este de scurt timp si fara o anumita noima strategica, dar devastatoare. Evenimentele post-electorale din spatiul autohton au demonstrat ce amploare poate avea o asemenea coalizare de moment, resursa de mobilizare fiind platformele electronice si serviciile de telefonie mobila. La fata locului fizic, nu virtual, s-a putut sesiza lipsa unei comunicari adecvate, precum si a unei tactici comune a protestatarilor, fiecare actionand individual, fara o anumita coordonare. Iata cum se explica evidentierea grupurilor de provocatori, care au stiut ce actiuni trebuie sa indeplineasca si cum sa incite spiritele masei de protestatari astfel ca aceasta sa isi canalizeze rabufnirea prin acte de violenta si vandalism.
Pentru a vedea amplitudinea diferentelor este potrivit sa analizam greva studenteasca din 1995, care a fost un act de contestare organizat, a avut un set de revendicari clare, a dispus de o anumita tactica de actiune, a avut mecanisme de mobilizare si coalizare sociala, iar in mare parte misiunea contestarii si-a atins efectul, cel putin pe o perioada scurta de timp. La acele timpuri tehnologiile de comunicare si informare interactiva nu erau dezvoltate si de aceea interactiunea dintre indivizi genera coeziune, stare de coerenta, dezvoltarea unei abordari strategice s.a. Iata ca pe parcursul unui deceniu si jumatate am asistat la o adevarata revolutie tehnologica si de tactica caracterizata prin spontanietate, furie si actiuni haotice fara o miza clara. Aici trebuie distins specificul grupurilor si comunitatilor extremiste bine-organizate, care in mare parte sunt numeric structurate destul de restrans, avand roluri si scopuri bine-determinate, precum si sanctiuni si remunerari riguros aplicate. Prin natura lor, gruparile extremiste nu pot deveni de masa, daca acest fapt nu este tolerat sau incurajat de catre autoritatile de ordine si securitate publica.

Incertitudinea: progresul catre satisfactia individuala

Pe langa faptul ca stie sa manuiasca si sa utilizeze in favoarea sa tehnologia, actuala generatie de tineri este marcata de o incertitudine generalizata. Desi aparent sunt hotarati de ceea ce vor de la viata si de ei insusi, tinerii din ziua de azi traiesc intr-o stare de neliniste asupra zilei de maine. Ei isi doresc un altfel de viitor decat cel al parintilor lor. in cazul tinerilor din Republica Moldova, incertitudinea este completata si de factorul identitar, precum si de apatia politica perpetuata. Autoritatile incearca sa inoculeze o anumita identitate nationala. Drept efect, unii tineri resping vehement politicile etno-nationale promovate de autoritatile guvernamentale si adera la miscari social-politice de extrema. Pe de o parte, tinerii din Republica Moldova contesta faptul ca viitorul lor este decis de persoanele in varsta. Pe de alta parte, tinerii nu se mobilizeaza civic pentru a schimba starea de fapt, care de altfel le este convenabila pentru ca nu suscita efort. Incertitudinea vizeaza si conditiile de viata si de realizare profesionala. Astfel, unii tineri prefera sa abandoneze efortul de acomodare la realitatea interna si accepta sa evadeze prin emigrare.

Mobilitatea: solutia mentinerii motivarii individuale

Cea de a treia caracteristica a complexului dezvoltat de actuala generatie se refera la mobilitate, ce nu trebuie inteleasa doar ca o actiune fizica ci si una virtuala. Tinerii din ziua de azi circula cu cheltuieli foarte reduse fata de deceniile precedente. Tinerii din timpurile noastre dispun de diverse facilitati ce le ofera posibilitatea sa cunoasca diferite spatii si culturi, sisteme sociale si sisteme politice, economii si procese globale. In contextul autohton, tinerilor le este ingradita mobilitatea datorita incapacitatii autoritatilor de a dezvolta politici si masuri pentru facilitarea mobilitatii. Tinerii din Republica Moldova se simt inchisi intr-un spatiu care nu le ofera dezvoltare si viitor. Ei isi nutresc dezideratul de asi face un viitor in alte spatii si teritorii reale. De fapt, actuala economie a Republicii Moldova se datoreaza insasi fenomenului de mobilitate si rezultatului acesteia – remitentele. Tocmai de aceea, mobilitatea reprezinta un drept care trebuie dobandit de tinerii cetateni, iar orice ingradire le va da prilejul de a contesta si pedepsi autoritatile decidente. Iata de ce tergiversarea procesului de intensificare a relatiilor cu UE si obtinerea eliminarii vizelor pentru statele membre ale UE este profund resimtita de catre actuala generatie tanara. Pentru ei ingradirea mobilitatii semnifica metafora coliviei, vezi dar nu poti sa fii liber pentru a ajunge oriunde iti propui. Din acest punct de vedere, problema resurselor necesare pentru activitatile de mobilitate este atenuata de aspectul limitarii posibilitatii de a iesi din tara si de a beneficia de platforme si programe specializate.
Din cele remarcate mai sus, complexul TIM prezinta un profil fragmentar al tinerilor din ziua de azi. Tocmai de aceea in procesul infaptuirii politicilor educationale si de tineret este necesar a fi avute in vedere aceste tipare de profiluri generationale. Altfel, resursele publice vor fi irosite fara a demonstra eficienta, eficacitatea si relevanta masurilor intreprinse. Mai mult decat atat, daca autoritatile nu vor dezvolta instrumente si medii specifice guvernantei electronice, atunci ele vor ramane in continuare izolate de doleantele si perceptiile publicului beneficiar. Lectia trebuie invatata de la institutiile si structurile Uniunii Europene care dezvolta tot felul de servicii interactive de consultare cu cetatenii europenei: forumuri de discutii, chat-uri, bloguri tematice, video-conferinte, consultari experientiale tematice pe diverse pachete de politici, transmisiuni directe de la sedinte si intalniri de lucru s.a. Pentru ca acest lucru sa se petreaca si in spatiul public intern este nevoie de vointa politica pentru instituirea unui real cadru transparent si participativ de infaptuire a politicilor publice si de consultare adecvata cu toate categoriile de varsta.

autor: Nicolae Toderas, expert in politici educationale,
doctorand Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (Bucuresti)



Inapoi
EurobloguriAnunţuriEURO-BibliotecăSurse AcademiceLink-uri utileGlosar terminologicForul Tinerilor EuropeniMonitorizarea RM-UE
Curs Valutar
Cursul BNM (MDL)
EUR15.63
SEK1.68
DKK2.10
CZK0.63
HUF5.49
PLN3.94
EEK1.00
GBP18.77
LTL4.53
LVL22.05
RON3.67
BGN7.99
HRK2.15
TRY8.06
RSD14.80
ISK1.02
CHF12.04
NOK1.98
Meteo
Bruxelles
9°C - 19°C
Amsterdam
11°C - 18°C
Ankara
14°C - 28°C
Andorra la Vella
9°C - 23°C
Atena
22°C - 31°C
Belgrad
13°C - 24°C
Berlin
8°C - 18°C
Berna
9°C - 22°C
Bratislava
12°C - 18°C
Bucureşti
13°C - 24°C
Budapesta
11°C - 19°C
Chişinău
13°C - 23°C
Copenhaga
8°C - 17°C
Dublin
13°C - 19°C
Helsinki
7°C - 11°C
Kiev
8°C - 16°C
Lisabona
18°C - 32°C
Liubliana
11°C - 23°C
Londra
11°C - 21°C
Luxemburg
9°C - 20°C
Madrid
17°C - 31°C
Minsk
6°C - 11°C
Monaco
19°C - 26°C
Moscova
9°C - 13°C
Nicosia
24°C - 37°C
Oslo
4°C - 14°C
Paris
12°C - 24°C
Podgorica
19°C - 30°C
Praga
7°C - 16°C
Priştina
12°C - 26°C
Reykjavik
13°C - 14°C
Riga
8°C - 12°C
Roma
18°C - 31°C
San Marino
15°C - 26°C
Sarajevo
9°C - 25°C
Skopje
12°C - 28°C
Sofia
13°C - 26°C
Stockholm
7°C - 13°C
Talin
6°C - 9°C
Tirana
16°C - 28°C
Vaduz
11°C - 21°C
Valletta
24°C - 32°C
Varşovia
7°C - 16°C
Vatican
21°C - 33°C
Viena
12°C - 18°C
Vilnius
6°C - 12°C
Zagreb
12°C - 22°C

Studiază Uniunea Europeană:

Accesează Dicţionarul European:

Accesează Biblioteca EUROPEANĂ:

Obiectivele Preşedinţiei belgiene a Uniunii Europene:

Rezultatele Alegerilor în Parlamentul European

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara... 

EU – Moldova negotiations: What is to be discussed, what could be achieved?

Raport realizat de Cristian Ghinea (Director executiv al Centrului Român de Politici Europene) şi Victor Chirilă (Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă) privitor la relaţiilor UE-RM.

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic 

SUB ACOPERIREA IMPUNITĂŢII: Raport despre reacţia autorităţilor moldovenesti la violenţa poliţiei în timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009. 

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente. 

"Securitatea energetica a R. Moldova in contextul aderarii la comunitatea energetica" VIRGILIU MIHAILESCU

Asigurarea securitatii energetice depinde foarte mult de modul in care aceasta este inteleasa de factorii de decizie si de felul in care este conceput sectorul energetic al RM. Ideea crearii, in limitele teritoriale ale RM, a unui sector energetic integral si independent in baza infrastructurii sovietice mostenite nu este suportata nici de realitatile economice, nici de cele geopolitice ale tarii. 

Carta Europeană a Libertăţii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.

Monitorizarea relaţiilor RM-UE în contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

EXPERT-GRUP: Comerţul cu Uniunea Europeană: progres pe timp de criză?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

CONCURSUL DE FOTOGRAFIE:

Ce înseamnă pentru mine Europa?