Nicolae Toderas: Efectele promisiunilor electorale facute de PCRM in „Anul Tineretului”

In contextul actual al Republicii Moldova s-a observat ca in ultimii doi ani puterea politica a incercat sa uziteze de aceste caracteristici ale tinerilor. Insa, puterea politica nu a stiut cum sa gestioneze in mod eficient si transparent politicile specifice si adiacente domeniului de tineret, chiar daca a dispus de portofolii si de practici calitative relevante specificului intern, dar si de disponibilitatea Uniunii Europene de a aprofunda cooperarea in acest domeniu de politici.

Cu regret, trebuie mentionat faptul ca si comunitatea organizatiilor nonguvernamentale specializate in domeniul de tineret au fost comode cu o asemenea stare de fapt. Organizatiile studentesti s-au multumit doar cu masuri de fatada, iar cele de tineret s-au multumit cu faptul ca din cand in cand presedintele tarii si reprezentantii cabinetului de ministri le are in vedere si le cheama liderii respectivelor organizatii la pseudo-consultari.

Desigur, „Anul tineretului” a trecut, se consuma si epopeea elogierii tineretului si in spatiul CSI – tematica propusa de insasi Republica Moldova - insa in urma acestor campanii se observa ca tinerii nostri nu traiesc mai bine, nu se bucura de servicii educationale si sociale mai bune, nu dispun de programe diversificate si accesibile pentru a participa in programe de mobilitati educationale si voluntariat, nu beneficiaza de resurse din partea UE pentru implementarea initiativelor de tineret. Interventiile guvernamentale in domeniul politicilor de tineret nu au solutionat cauze, ci au tinut sa elucideze cateva efecte legate de apatia sociala si de modul defectuos al utilizarii unor servicii publice.

Practic, actiunile cuprinse in programul de actiuni consacrate „Anului Tineretului”, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 333 din 20 martie 2008, s-au focalizat pe actiuni curente ce trebuiau sa se desfasoare si fara a consacra un an special pentru tinerii cetateni ai Republicii Moldova. Or, un asemenea an ar fi trebuit sa marcheze o schimbare de optica privind modul de infaptuire a politicilor specifice si adiacente domeniului de tineret. Am avut ocazia sa constatam ca s-au practicat tactici de tipul „jumatatii de masura”. Acest mod de a solutiona problemele specifice generatiei tinere a evidentiat golurile sistemice.

De exemplu, mult asteptatul Cod al invatamantului nu a produs o inovare sistemica care sa permita racordarea la spatiul educational european, ci o tergiversare intentionata a reformelor educationale. Evident, miza politica a PCRM consta in stoparea dezvoltarii, fiindca dezvoltarea intelectuala constituie un factor de amenintare asupra monopolului de putere detinut de acesta.

Dupa ultimul congres al PCRM s-a demonstrat ca acest actor politic nu are capacitatea interna de se reforma in spiritul actualelor tendinte sociale si economice. De aceea, raspunsul politic din partea PCRM a fost generarea unei campanii care sa ofere impresia ca statul are grija de tineri si de dezvoltarea lor intelectuala si profesionala – perturbandu-le astfel propriile conceptii privind modul de dezvoltare a Republicii Moldova. De facto, respectivele activitati s-au axat pe actiuni de consum si relaxare, de multe ori promovate elogios in adresa puterii politice. Actiunile specifice dezvoltarii antreprenoriale si profesionale au fost diminuate si de mimare fata de necesitatile reale ale acestei categorii de varsta.

Rezultatele „dezideratului” electoral

Se poate considera ca cel mai important deziderat indeplinit de PCRM se refera la diversificarea bazinului sau electoral. Asa cum prezinta rezultatele exit-pollu-lui realizat in ziua alegerilor parlamentare, 18% din bazinul votantilor PCRM l-au constituit cetatenii apartinand categoriei de varsta 18-29 ani. insa, trecand peste acest aspect, „Anul Tineretului” a oferit si o serie de esecuri. Exemplificand, daca reformele legislative au fost implementate conform principiului „jumatatii de masura”, atunci actualele rezultate la fel se prezinta a fi pe jumatate de masura si anume:

• un sistem educational izolat de arhitectura educationala europeana, desi procesul de relationare externa pare a fi activ. In acest sens, tinerii cetateni ai Republicii Moldova vor pierde imens in directia adaptabilitatii lor pe piata comunitara si internationala a fortei de munca. Totodata, in acest an al tinerilor Guvernul Republicii Moldova si-a demonstrat incapacitatea de a stimula participarea in cadrul Programului Integrat de Invatare pe Tot Parcursul Vietii, precum si in cadrul Programului Tineret in Actiune, initiative ale Uniunii Europene. Astfel, in ceea ce priveste relationarea cu institutiile europene si comunitare specifice domeniului educational si de tineret, tinerii moldoveni nu au primit nici un cadou relevant, doar promisiuni;

• adaptabilitatea resursei umane pe piata fortei de munca este ingreunata de lipsa competentelor profesionale si transversale adecvate, desi se presupune ca programul de instruire corespunde cerintelor pietei fortei de munca. in acest sens, costurile administrative si educationale de formare continua sau formare initiala intr-o specialitate noua vor creste considerabil in viitorii doi trei ani. Or, acest lucru va crea presiuni imense asupra statului. in aceeasi ordine de idei, sistemul educatiei universitare opereaza cu un profil al studentului aflat intr-o schimbare accelerata a preferintelor si motivatiilor individuale. Astfel, se constata ca o pondere importanta dintre studenti se afla intr-un regim de acumulare (competente, CV, titluri, portofolii, contacte si relatii). Multe dintre aceste „instrumente” sunt dobandite prin activitatea laborioasa in cadrul sectorului non-profit pe criterii voluntare. in ultimul timp, „instrumentele” respective sunt dobandite si in cadrul sectorului pentru profit (internship-uri, contracte de colaborare, incubatoare antreprenoriale s.a.). in schimb, sistemul universitar nu recunoaste astfel de mecanisme si, prin urmare, nu le valideaza in mod corespunzator.

De aceea, sectorul educational intern ramane refractar la posibilitatile pe care le deschide perspectiva validarii „instrumentarului” dobandit in afara sistemului: parteneriate, asocieri, consortii, infaptuire de interventii publice, participare externa s.a. Prin urmare, odata cu schimbarea de viziune a studentilor, in calitatea lor de beneficiari ai actului educational, sistemul ar trebui la randul sau sa isi schimbe viziunea de prestare a serviciilor educationale. in schimb, in acest an al tineretului pe agenda publica din domeniul educational ar fi trebuit sa apara astfel de subiecte. Mai mult decat atat, insasi asociatiile reprezentative ale tinerilor, implicit ale studentilor, nu au fost interesate de asemenea subiecte. Prin urmare, acestea au preferat sa se limiteze la a lua parte la anumite evenimente de show si la co-participarea la elaborarea unor documente strategice fara viziune si fundamentare de necesitati reale.

• Rata abandonului scolar ramane a fi destul de ridicata, chiar daca statul intreprinde tot felul de actiuni de prevenire si minimizare a fenomenului etc. Totodata, rata personalului didactic de varsta inaintata creste in continuare, chiar daca institutiile guvernamentale intervin cu mecanisme de stimulare a participarii tinerilor. Profesia de educator, invatator, profesor a devenit una ingrata actualei stari comunitare. Mai mult decat atat, nivelul coruptiei creste in continuare, iar in presa apar din ce in ce mai multe picanterii despre cum poti mitui un cadru didactic, sau cum poti trece de un examen folosind metodele ultramoderne de copiere. in discursurile sale de dupa evenimentele din 7 aprilie 2009, presedintele Vladimir Voronin a amintit rectorilor universitatilor si directorilor unitatilor de invatamant secundar despre amploarea acestui fenomen;

• In continuare se evidentiaza lipsa unor mecanisme de creditare preferentiala pentru serviciile de studii, achizitionare de locuinte, participarea in diverse activitati de mobilitati externe, sau proiecte de initiative de dezvoltare comunitara. Proiectul „Dezvoltarea afacerilor pentru abilitarea economica a tineretului” nu constituie o inovare de sistem, care ar fi trebuit sa fie infaptuita special pentru acest an dedicat tinerilor, ci un transfer de eveniment dintr-un an intr-un alt an. Mai mult decat atat, cu un asemenea proiect nu poate fi satisfacuta multitudinea de idei si deziderate tematice sau de nisa. Astfel, acest proiect ar trebui multiplicat pe criteriul de linii tematice si de interes.

• Mecanismele inechitabile de evaluare, de sustinere a examenelor de absolvire (BAC), precum si cele de admitere in sistemul tertiar contribuie la formarea unei personalitati anxioase, nemultumite, lipsita de incredere , fara viziune profesionala, fara atasament civic fata de comunitatea din care face parte. Totodata, interventia guvernamentala partinitoare comporta consecinte negative directe asupra schimbarii opticii de generare a echitatii sociale in procesul admiterii si mentinerii in invatamantul superior.

In mare parte, tinerii au avut alte asteptari de la acest an dedicat lor si au constientizat duplicitatea politica. Drept rezultat au contestat tacticele aplicate, chiar daca pe agenda lor de protest din data de 6 si 7 aprilie se afla un alt subiect – cel al fraudarii alegerilor.

Posibilele efecte ale pedepsirii generationale

Ca raspuns al contestarilor enuntate, puterea politica a raspuns brutal, fara a anticipa amploarea consecintelor si eventualele efecte pe termen mediu si indelungat. Chiar daca pe termen scurt s-a instaurat o liniste sociala, generata mai degraba de frica si obedienta fata de autoritati, repulsia generationala isi va lua revansa. Memoria colectiva a tinerilor este cu mult mai indelungata decat cea ale altor categorii de varsta. De aceea, fara o interventie corespunzatoare, atat din partea sferei politice (aflata la putere sau in opozitie), cat si din partea sferei nonguvernamentale, in contextul propice generatia tanara isi va manifesta furia, fara ca protagonistii care au cauzat respectivele repulsii sa aiba ocazia sa-si argumenteze pozitiile.

In realitate, ceea ce au generat autoritatile publice dupa seara zile de 7 aprilie 2009 de fapt este o impulsionare a crearii de catre tineri si alte categorii de cetateni contestatari a unei duble personalitati: una publica, loiala si convenabila autoritatilor, si una individuala contestatara si rebela – manifestata mai ales in spatiul virtual sau mentinuta tacit in psihicul intern. Pe de alta parte, in randul votantilor loiali ai PCRM, dar si ai altor partide de opozitie, se va manifesta si un fenomen al dedublarii spatiale in reprezentarea puterii: personalitatile politice conducatoare vor fi vazute intr-o imagine pozitiva, pe cand reprezentantii autoritatii de mentinere a ordinii si securitatii publice intr-o imagine negativa.

Aceste fenomene se vor reflecta asupra calitatii sanatatii sociale a cetatenilor si va avea consecinte destul de nefaste pentru dezvoltarea socio-economica a Republicii Moldova.

Ceea ce nu constientizeaza actualul partid de guvernare este ca viitorul unei generatii nu il cumperi cu „pomeni electorale”, ci ii poti castiga increderea prin intermediul unor masuri care ar genera empatie si o atentie comprehensiva asupra necesitatilor lor generationale. Tocmai de aceea, este nevoie de cat mai multa intelegere si dialog social intre parti. Ceea ce este evident este faptul ca la acest moment este necesara dezvoltarea de actiuni si programe cu rol educational care sa ofere prilejul invatarii mecanismelor democratice de contestare a puterii si politicilor intreprinse. in acest sens, organizatiile nonguvernamentale specializate trebuie sa solicite organizatiilor donatoare si de suport sprijinul necesar pentru infaptuirea unor asemenea actiuni si programe. Or, Consiliul Europei detine un vast portofoliu educational in acest domeniu, iar Uniunea Europeana dispune de platforme si actiuni care pot fi canalizate si spre Republica Moldova, desigur prin intermediul Parteneriatului Estic.

autor: Nicolae Toderas, expert in politici educationale,
doctorand Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (Bucuresti)

Articole pe aceeasi tema:

Despre mitul „integrarii europene” prin angrenarea tinerilor in procesele decizionale din RM (partea I)

Despre mitul „integrarii europene” prin angrenarea tinerilor in procesele decizionale din RM (partea II)

Despre mitul „integrarii europene” prin angrenarea tinerilor in procesele decizionale din RM (partea III)

Complexul TIM - forme si manifestari la tinerii din RM in lumina violentelor post-electorale

Identificarea si pedepsirea tapilor ispasitori - modul ales de PCRM de a concilia societatea fracturata