Nicole Toderas: Despre mitul „integrarii europene” prin angrenarea tinerilor in procesele decizionale din RM (partea II)

26 Martie 2009
„Anul Tineretului” s-a consumat si campania electorala se apropie de sfarsit, insa efectele raman si chiar se evidentiaza in anumite privinte ce tin de rolul tinerilor in „integrarea” europeana a Republicii Moldova. De exemplu, pot fi enumerate urmatoarele aspecte:

• Republica Moldova in continuare ramane izolata de procesul european de mobilitate academica (a studentilor si a cadrelor didactice), ori procesul de europenizare tine foarte mult si de aspectul „constructului social” (a se vedea experienta in acest sens a Irlandei, Spaniei sau Portugaliei, precum si din statele recent aderente Slovenia, Slovacia, Polonia care au beneficiat din plin de programele Erasmus ale UE, precum si de multiple burse guvernamentale si private in domeniul studiilor europene);

• foarte putine organizatii de tineret participa in proiecte si actiuni de parteneriat prin intermediul Programului „Tineret in actiune” al UE, cu toate ca in cadrul anumitor actiuni ale Programului ONG-urile de tineret pot participa in astfel de proiecte. Ponderea participarilor externe in evenimente de formare de abilitati si practici de liderism politic sau comunitar este in continuare destul de redusa si restransa potentialului publicului beneficiar;

• foarte putine scoli participa in proiecte de infratire (twinning) prin intermediul instrumentelor de cooperare transfrontaliera sau Programul Integrat de Invatare pe Tot Parcursul Vietii. Aici, totusi, trebuie de remarcat inalta absorbtie (statistica) a resurselor alocate Republicii Moldova prin Schema Mobilitatii Trans-Europene pentru Studiile Universitare – Tempus. Insa, absorbtia practicilor prin Programul Tempus este periclitata de intransigenta unei adaptari adecvate a educatiei tertiare interne la stilurile educationale continental-europene (de natura curriculara, manageriala, dar si a guvernantei, finantarii si evaluarii sistemice). De exemplu, pentru a vedea efectele unui proiect implementat prin Tempus trebuie analizate cate practici sau instrumente utilizate si cum anume acestea au fost absorbite in urma proiectului implementat;

• reprezentarea externa in forurile consultative si de tineret ramane capturata de reprezentantii unor structuri loiale puterii politice – dezbaterile in consecinta sunt de fatada si fara un potential de impulsionare a schimbarilor sistemice;

Pentru observarea unor asemenea aspecte nu este necesar a fi oferite date cantitative (statistici), astfel, ca informatia sa devina mai credibila, ci este necesar a fi comparat modul de infaptuire a activitatilor specifice domeniului educational si a politicilor de tineret in intregul lor procedural. Deseori, criticele si contr-argumentarile functionarilor guvernamentali aduse expertilor independenti din domeniu sau liderilor de opinie se refera la o multitudine de date statistice care sunt doar aspecte faptice cantitative si nu se refera si la aspectele procedural calitative (relevanta, eficienta, eficacitatea, sustenabilitatea, echitatea si performanta). Pe parcursul anului precedent si actualei campanii electorale sunt enuntate multiple informatii cantitative, fara a se discuta despre calitatea procedurala a acestora, precum si despre impactul pentru dezideratul „integrarii” europene. De exemplu, promotorii Codului Invatamantului nu vorbesc, cel putin, despre posibilul impact pozitiv al noului cadru leglativ din domeniul educational (la momentul scrierii acestui comentariu codul nu este inca promulgat de presedintele statului, care, de altfel, este si initiatorul acestuia), ci doar despre faptul ca el a fost definitivat si adoptat. In realitate, posibila intrare in vigoare a respectivului Cod va fi un mare pas inapoi in participarea activa a Republicii Moldova in Spatiul European al Invatamantului Superior. Asadar, in primul rand insasi tinerii sunt perdantii unei asemenea politici de hipercentralizare educationala. In al doilea rand, in timp ce economia statului, mai ales in procesul de conformare a acesteia la acquis-ul comunitar specific Pietei Unice, va avea de suportat costuri mult mai mari si iata cum posibilul proces de integrare va fi ingreunat.

Prin urmare, in calitatea lor de potentiali beneficiari, la acest moment tinerii nu pot influenta aprofundarea relatiilor Republicii Moldova cu UE, deoarece nu beneficiaza de resursele si mediile potrivite pentru a intreprinde un asemenea act de impulsionare. Rolul tinerilor ramane insignifiant si chiar va fi diminuat daca vor fi aplicate prevederi legislative precum Codul Invatamantului. (continuarea urmeaza).

autor: Nicolae Toderas, expert in politici educationale,
doctorand Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (Bucuresti)

Inapoi