RomanaEnglish

Locul Moldovei pe agenda UE

28 Octombrie 2009

Credibilitatea crescanda fata de noua conducere de la Chisinau predispune Bruxellul la actiuni multilaterale de intensificare a negocierilor privind semnarea unui nou acord bilateral. Chiar daca unii lideri romantici din cadrul Aliantei pentru Integrarea Europeana pretindeau ca un Acord de asociere ar putea fi parafat pana la finele anului curent, raspunsul oficial al Bruxellului a contrazis decisiv aceste speculatii. Prin urmare, startul tratativelor va fi dat la inceputul lui 2010, finalizarea lor fiind planificata in cel mult doi ani, daca ne referim la experienta curenta ucraineana (care potrivit unor surse se afla in faza finala de semnare a acestui document). Cadrul de negocieri intre UE si Ucraina este insa mult mai complex decat ar fi in cazul tarii noastre, deoarece implica dificultati serioase in legatura cu Acordul privind Comertul Liber si compatibilitatea lui cu interesele multiplelor cercuri locale de afaceri, care potrivit presei ucrainene ar fi „infiltrate” in institutiile guvernamentale. De aceea, este inadecvata comparatia deplina sau chiar partiala a procesului ucrainean de negocieri cu cel pe care urmeaza sa il traverseze R. Moldova, cu exceptia mecanismului european de tratative comun pentru toate statele partenere ale Uniunii Europene.

Este remarcabil stadiul actual al negocierilor intre Kiev si Bruxelles, tinand cont de perturbatiile politice profunde prin care a trecut sistemul politic ucrainean. Actuala vointa politica instaurata la Chisinau, insotita de deschiderea practic plenara a Uniunii fata de noi, constituie premisele pentru realizarea unor negocieri echilibrate si productive, urmarind atingerea indicatorilor ucraineni sau chiar devansarea lor. Abordarea diferentiata bazata pe meritele fiecarui participant la Parteneriatul Estic prevede de asemenea perspectiva unei avansari individuale pe calea integrarii europene. In realitate, insa, va fi practic imposibila retinerea Moldovei pe motivul unor hibe semnalate la partea ucraineana. Situatia reglementarii transnistrene ar putea fi in acest caz unica variabila necunoscuta capabila sa modifice conditiile „jocului”, daca vom asista la loializarea Kievului fata de Rusia si absentarea totala a UE.

Oricum, exista exemplul Tarilor Baltice care desi au semnat dupa Romania (in 1995 fata de februarie 1993 in cazul statului roman) acordurile de asociere au reusit sa ajunga in UE cu trei ani mai devreme (fara a face o evaluare calitativa a tarilor mentionate in momentul aderarii). Prin urmare, avansul pe care il poseda acum Ucraina nu trebuie sa devine in niciun caz argument de justificare a eventualelor insuccese ale Chisinaului sau a cursului inapoiat al negocierilor conduse de autoritatile moldovenesti in raport cu Bruxellul.

In prezent, pozitia oficialilor europeni tinde sa se detaseze de principiul deja rudimentar al integrarii europene „in pachet”. De aceea, pozitionarea Moldovei pe agenda europeana va depinde direct de progresele individuale, exceptand orice apel la colectivism in procesul de apropiere de spatiul european.

Autor: Denis Cenusa



Inapoi

Filmul "Unde se termina Europa?"


Studentii europeni protesteaza impotriva sistemului de la Bologna




Acceseaza Dictionarul European:


Studiaza totul despre UE:


Acceseaza Biblioteca EUROPEANA:

Vizioneaza alte reportaje Video aici

Afla totul despre rezultatele Alegerilor in Parlamentul European (4-7 iunie 2009)

EXPERT-GRUP: Comertul cu Uniunea Europeana: progres pe timp de criza?

In ultimii ani comertul de marfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atat in termeni absoluti, cat si relativi. Cu toate ca anul 2009 a fost marcat de criza globala financiara...

EUROMONITOR Nr. 16

Monitorizarea relatiilor RM-UE in contextul Parteneriatului Estic

SUB ACOPERIREA IMPUNITATII: Raport despre reactia autoritatilor moldovenesti la violenta politiei in timpul protestelor post-electorale din aprilie 2009

Acest raport reflecta raspunsul Fundatiei Soros-Moldova la violentele post-electorale din Aprilie 2009.

RAPORTUL Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, privind evenimentele post-electorale din RM

In centrul atentiei Raportului este problema tratamentului persoanelor retinute in legatura cu acele evenimente.

Carta Europeana a Libertatii Presei

Carta europeana a libertatii presei a fost semnata la 25 mai, la Hamburg de 46 de jurnalisti si redactori sefi din 19 tari. Carta enumera libertatile de baza ale presei, dreptul jurnalistilor dar si al cititorilor la informatie si masuri de protejare a presei de presiunile autoritatilor.